(Jurnal) — Tradiții Memory Makers · Iași

Turta miresei: ce este, cine o rupe și ce înseamnă

9 noiembrie 2026· 8 min de citit· de Georgiana & Iustin
Mireasă cu voalul prins în păr și o etolă albă pufoasă, privind într-o parte, pe un fundal de verdeață
Pe scurt

Turta miresei este colacul pe care, în Moldova, nașa îl rupe deasupra capului miresei înainte de plecarea la biserică. La nunțile pe care le filmăm în Iași, turta e un colac împletit și se rupe la 9 nunți din 10, dimineața, acasă la mireasă, după punerea voalului. Bucățile se aruncă spre invitați și se împart între toți; reportajele din Moldova consemnează credința că aduc noroc celui care le prinde și le mănâncă. Gestul e vechi: Simion Florea Marian îl descria în 1890, cu o azimă pusă pe capul miresei, ruptă și aruncată în cele patru părți.

La 9 din 10 nunți pe care le filmăm în Iași, după pregătirile de dimineață vine turta. Obiceiul are strămoși consemnați încă din 1890, în „Nunta la români”, studiul etnografic al lui Simion Florea Marian, membru al Academiei Române, tipărit de Academie.

Ce este turta miresei și de ce i se spune și colacul miresei

Turta miresei este un colac rupt deasupra capului miresei înainte de plecarea la biserică. Cel pe care îl vedem noi e împletit și vine de la cofetărie. Un ghid publicat de BZI în 2024 o descrie ca pe „o pâine de obicei în formă rotundă, împodobită cu diverse ornamente și felurite împletituri”. În Dobrogea, muzeograful Alexandru Chiselev, citat de Adevărul, vorbea chiar despre colacul miresei: „Se făceau două colace: unul al miresei, care era rupt de nașă când mireasa ieșea din casa părintească”.

Dicționarul desparte cele două cuvinte: turta e o „pâine rotundă și turtită, făcută din mălai sau din aluat nedospit”, iar colacul un „produs de panificație, de obicei în formă de inel, împletit din două sau din mai multe suluri de cocă”. După aceste definiții, turta miresei pe care o vedem noi e un colac, iar Ion Ghinoiu, etnolog, le pune și el alături când scrie despre „bucățile de colac sau turtă”. Tot în dicționar, „a rupe turta” înseamnă altceva: „a sărbători, cu un anumit ritual, împlinirea unui an de la nașterea unui copil”. Despre turta copilului, cea de la un an, scriem pe scurt în ghidul de organizare a botezului.

Când se rupe turta: dimineața, acasă la mireasă

Noi filmăm turta dimineața, acasă la mireasă, după pregătiri și după punerea voalului. De obicei se cântă atunci o horă. Pregătirile dinaintea turtei sunt în articolul despre gătitul miresei, iar hora, în cel despre hora miresei.

Articolele de presă despre Moldova pun momentul tot înainte de plecarea la biserică. Un articol din Adevărul despre obiceiurile de nuntă din Moldova, care o citează pe etnoloaga ieșeană Silvia Ciubotaru, spune, cu vorbele jurnalistului: „Înainte de hora miresei, care precede plecarea spre biserică, nașa rupe un colac deasupra capului miresei.” Un reportaj din Focuri, județul Iași, din 2013, prinde momentul în curte: „Înainte de a părăsi bătătura la brațul viitorului soț, mireasa aruncă în cele patru zări tot atâtea bucăți dintr-un colac”.

În județul Olt, turta se mănâncă la casa mirelui, la întoarcerea de la cununie, și i-o oferă miresei soacra.

Cine rupe turta și cum

La nunțile pe care le filmăm, turta o rupe nașa, ajutată de naș dacă e nevoie, după ce se face semnul crucii deasupra miresei. Ghidul BZI scrie că tot nașa „comandă turta și o plătește”; din ce filmăm noi nu putem spune cine o comandă. Ce mai ține de nași în ziua nunții e în ghidul despre nașii de cununie și în cel despre ce cumpără nașii la nuntă.

La o nuntă din Grajduri, județul Iași, în 2024, a rupt-o mireasa însăși: „mireasa se urcă pe un scaun, iar deasupra capului i se ține o turtă de dimensiuni mari”, apoi „ea rupe din aceasta și aruncă în semnul crucii către nuntași”. În Dâmbovița, turta era coaptă de fete nemăritate și „urma să fie ruptă de către viitoarea soție deasupra capului și împărțită apoi fetelor”. În județul Olt, „procedura se repetă de trei ori, pâinea fiind ruptă din trei colțuri diferite”.

Pe cameră, momentul iese bine când mireasa și nașa stau undeva în mijloc, fără aglomerație și fără oameni care intră în cadru.

Mireasă în rochie cu perle și diademă subțire, la fereastră, cu mâinile împreunate, fotografie alb-negru
Mireasă gătită, la fereastră. Turta se rupe după punerea voalului.

Ce se face cu turta miresei și ce semnifică ruperea ei

Bucățile de turtă se aruncă spre invitați și se împart apoi între toți. Autoarea reportajului din Grajduri nota: „Tradiția spune că cei ce prindeau și mâncau din turta miresei aveau noroc în tot și toate.” Un reportaj mai vechi din Frumușița, județul Galați, consemnează aceeași credință despre colac: „Colacul trebuie prins de nuntași și trebuie mâncat, pentru că aduce noroc.”

Etnologul Ion Ghinoiu scrie că, în timpul nunții, mirii devin pentru scurt timp personaje sacre, iar „tot ce vine în contact cu corpul lor sacru poartă noroc, fertilitate, prosperitate”. De aceea „nuntașii caută să prindă și să mănânce din bucățile de colac sau turtă rupte deasupra capului miresei” și aruncate de nașă.

De la azimă la turtă: obiceiul în 1890

O pâine pusă pe capul miresei și ruptă înainte de plecarea la biserică era descrisă încă din 1890, sub alt nume: azimă. În capitolul despre plecarea la cununie, Marian descrie obiceiul din România de atunci. După ce mireasa „se suie în car să plece la biserică”, nuna, adică nașa, „îi pune pe cap o azimă și pe azimă sare și un pahar cu vin, rupe după aceea din azimă și dă puțină miresei să mănânce”. Apoi, „restul din azimă îl rupe în mai multe bucăți și le aruncă în cele patru părți”. Urmează o credință: „Din azima aruncată este bine să mănânce fetele mari”, ca să se mărite curând.

La românii din Macedonia apare chiar cuvântul „turtă”. Înainte de plecarea la cununie, scrie Marian, „se face ceremonia turtei, adică două femei țin deasupra capului miresei caniscul, adică o turtă mare de aluat”. Tot acolo, la sosirea la casa mirelui, „în unele locuri socra pune pe capul miresei o turtă, și o ține puțin, apoi o frânge în două bucăți”.

În Bucovina, o jemlă, adică o franzelă, se rupea și la plecarea miresei din casa părinților spre casa mirelui: „nuna cea mare ia o jemlă și rupând-o în două drept în vârful capului, coboară amândouă bucățelele pe ambele părți ale miresei”. În acest timp, mireasa „se-ntoarce cu fața spre răsărit și făcându-și de trei ori cruce se roagă lui Dumnezeu ca să-i ajute”. Pentru Transilvania, Marian dă gestului și un sens: mireasa rupea pâinea în patru și o arunca în cele patru zări, „dând prin aceasta a se înțelege că o nouă familie are să-și întindă binecuvântările sale în toate părțile prin primirea de oaspeți și nutrirea celor săraci”.

UndeCineCum
România de atunci (Marian, 1890)NașaO azimă pusă pe capul miresei la plecarea la biserică, ruptă și aruncată în cele patru părți
Românii din Macedonia (Marian, 1890)Două femei„Ceremonia turtei”: o turtă mare de aluat ținută deasupra capului miresei, înainte de cununie
Bucovina (Marian, 1890)NașaO jemlă ruptă în două în vârful capului miresei, la plecarea spre casa mirelui
Transilvania (Marian, 1890)MireasaO pâine ruptă în patru, aruncată în cele patru puncte cardinale
Iași, azi (ce filmăm noi)Nașa, ajutată de naș dacă e nevoieUn colac împletit, rupt dimineața după punerea voalului, aruncat spre invitați

Celelalte obiceiuri din ziua nunții sunt în ghidul tradițiilor de nuntă din Moldova.

Întrebări frecvente despre turta miresei

Turta miresei și colacul miresei sunt același lucru?

Da, sunt două nume pentru aceeași pâine ruptă deasupra capului miresei. Ion Ghinoiu scrie „colac sau turtă”, iar la Iași, din ce am filmat, turta e un colac împletit, de la cofetărie.

Se rupe turta înainte sau după cununie?

Înainte. Noi o filmăm dimineața, acasă la mireasă, după punerea voalului, iar articolele de presă despre Moldova pun momentul tot înainte de plecarea la biserică. În județul Olt, turta se mănâncă la casa mirelui, la întoarcerea de la cununie.

Poate rupe mireasa turta?

Da. Din ce am filmat, o rupe nașa, ajutată de naș dacă e nevoie, dar la o nuntă din Grajduri, județul Iași, în 2024, a rupt-o mireasa. Tot mireasa rupea pâinea în Transilvania descrisă de Marian în 1890.

De ce se spune că turta aduce noroc?

Etnologul Ion Ghinoiu scrie că tot ce atinge mirii în timpul nunții „poartă noroc, fertilitate, prosperitate”. De aceea nuntașii caută să prindă bucățile aruncate, iar reportajele din Moldova consemnează credința că bucata prinsă și mâncată aduce noroc.

Cine cumpără turta miresei?

Un ghid publicat de BZI în 2024 scrie că nașa „comandă turta și o plătește”. Din ce filmăm noi știm doar că vine de la cofetărie.

Cât costă turta miresei?

În sursele de presă pe care le-am verificat nu apare niciun preț, așa că nu dăm o cifră. Turta pe care o vedem noi vine de la cofetărie, deci prețul îl aflați de acolo.

Sursele acestui articol

Citatele vin din sursele de mai jos, deschise și verificate cuvânt cu cuvânt în noiembrie 2026. Citatele din Marian sunt redate cu ortografia de azi, iar în cele din presă am pus diacriticele acolo unde lipseau. Observațiile despre nunțile din Iași sunt ale lui Iustin, care le filmează, notate pe 9 noiembrie 2026.

Dacă nunta e a voastră

Filmăm și fotografiem dimineața nunții, cu pregătirile și ruperea turtei, în același pachet cu restul zilei. Prețul se vede pe loc în configuratorul de ofertă. Pentru dată, folosiți pagina de contact sau dați-ne un semn pe WhatsApp.

Planificați nunta în Iași?
Povestiți-ne ziua voastră — vă răspundem cu drag.
Hai să ne cunoaștem→
← Înapoi la Jurnal