„Gătitul miresei” e numele vechi al pregătirii din dimineața nunții: orele în care fata e pieptănată, îmbrăcată și încoronată înainte să plece la cununie. La casa mirelui, în același timp, flăcăul era bărbierit. Am pus mai jos descrierea lui Simion Florea Marian din 1890 lângă ce scrie presa și lângă ce vedem noi la nunțile din Iași.
Citatele din Marian vin din „Nunta la români” (1890) și sunt redate cu ortografia de azi.
Ce înseamnă gătitul miresei și cine o gătește
Gătitul miresei este pregătirea miresei în dimineața cununiei, făcută de femeile apropiate: pieptănatul, îmbrăcatul, voalul și cununa. Marian o descrie într-o frază: „În ziua cununiei desdimineață se adună druștele și neamurile cele mai de aproape la mireasă ca s-o gătească și s-o ducă la cununie.” Druștele erau fetele de lângă mireasă, cam ce sunt azi domnișoarele de onoare.
Marian explică și rostul: fetele o gătesc „cum se cade unei împărătese înainte de cununie”. Tot ele o îmbracă, în haine noi, „pregătite de mai nainte anume pentru nuntă”.
La nunțile din Iași la care lucrăm, lucrurile se întâmplă în continuare acasă: 7 din 10 mirese se îmbracă la părinți. Domnișoarele de onoare o îmbracă, iar nașa îi pune voalul. Un reportaj Adevărul de la un târg de nunți din Iași, din 2023, nota că gătitul „acum se face într-un cadru intim”, inclusiv într-o cameră de hotel, „la care acum participă doar nașii, părinții și domnișoarele și cavalerii de onoare”. Față de 1890, când Marian numără druștele și neamurile cele mai apropiate, în cameră au rămas nașii, părinții, domnișoarele și cavalerii de onoare.
Cum decurgea gătitul miresei în 1890 și cum arată azi
În 1890, ordinea descrisă de Marian era: pieptănat, haine noi, brâu, hobot pe umeri, salbă și, la urmă, cununa. Tabelul de mai jos pune pașii din 1890 care au un echivalent azi lângă ce vedem noi la nunțile din Iași.
| Pasul | La Marian, 1890 | La nunțile de azi din Iași |
|---|---|---|
| Pieptănatul | Cărare făcută cu „acarul”, o unealtă de fier, și cosițe împletite cu cordele | Coafura și machiajul |
| Hainele | „Haine noi pregătite de mai nainte anume pentru nuntă” | Rochia, pusă cu ajutorul domnișoarelor de onoare |
| Hobotul (voalul) | Așezat de druște pe umeri sau pe spate | Voalul, pus de nașă |
| Salba | „Salba la grumaz, unde e datină de-a purta salbe” | Bijuteriile și accesoriile |
| Cununa | Coroana prinsă „cu bumbuști, cu fluturi de argint sau de aramă” și cu flori | O coroniță sau o agrafă, ca în fotografia de sus |
Marian lega pașii de obiceiuri romane: cărarea făcută cu acarul, de hasta caelibaris; cosițele, de cele șase șuvițe ale mireselor romane.
Cine pune voalul miresei: nașa azi, druștele în 1890
Voalul îl pune nașa, după ce domnișoarele de onoare au îmbrăcat-o pe mireasă; așa se întâmplă la nunțile noastre. Un ghid de nuntă din Iași scrie că nașa „se ocupă de gătitul miresei” și că tot ea plătește voalul. Ce altceva ține de nași în ziua nunții am scris în ghidul despre nașii de cununie.
În 1890, voalul se numea hobot și nu stătea pe cap. Druștele „îi așază hobotul pe spate”, apoi „o încoronează, adică îi pun coroana sau cununa pe cap”. Hobotul ajungea pe cap abia după cununie, la înhobotare. Marian ține să noteze diferența față de romani: la ei acoperirea capului se făcea înainte de cununie, la români după. Voalul de azi, pus de nașă dimineața și scos tot de ea seara, a adunat cele două momente într-un singur obiect.
Cântecele de la gătitul miresei, atunci și acum
La gătitul miresei se cântau cântece de despărțire, de jale, cântate de femeile din jurul ei. Marian, despre Bucovina: „tot timpul cât o piaptănă, druștele și celelalte fete și mai ales nevestele înrudite cu mireasa, cântă feliurite cântece de jale, cari sunt cu totul contrare veseliei obștești”. Cântecele îi spuneau fetei, fără menajamente, ce o așteaptă. Unul începe așa:
Copilă din doi părinți,
La ce te măriți?
Știi că socrul nu ți-i nene
Să gândești că-i este jele,
Și soacra ta nu ți-i mamă
Să-ți ție cuvântu-n samă.
Tot Marian notează că obiceiul de a cânta la gătitul miresei există și la alte popoare, de la albanezii din Calabria la grecii din Tesalia.
Azi, la nunțile noastre din Iași, lăutarii vin dimineața tot mai rar, cam la 4 din 10; în rest se pune o boxă cu muzică obișnuită. Ce s-a întâmplat cu hora de dimineață, mutată azi la sală, am scris la hora miresei.
Bărbieritul mirelui: ce se întâmpla la casa mirelui
Bărbieritul mirelui, căruia azi i se spune și gătitul mirelui, este rasul ritual al mirelui în dimineața nunții, făcut de un flăcău din alai, în același timp cu gătitul miresei. „Cam în același timp, când druștele piaptănă pe mireasă, când o gătesc și-i pun cununa pe cap, poftește mirele pre unul dintre vorniceii săi ca să-l radă”, scrie Marian. Vorniceii erau flăcăii care îl ajutau pe mire la nuntă.
Cât timp vornicelul îl săpunea și îl rădea, feciorii și „mai ales bărbații de curând însurați” cântau cântece în care, „cu colorile cele mai posomorâte”, i se descria pierderea libertății de holtei. Lăutarii, „carii încă trebuie să fie la acest act de față”, cântau și ei, „mai ales de jele”.
Un detaliu de la Suceava, consemnat de Marian de la un bărbier de acolo: după ras, mirelui i se punea pe cap un colac învelit într-un prosop nou, trimis de mireasă. „Prosopul bărbierului” îi rămânea apoi bărbierului, cu colac cu tot. Marian găsește datina „la toate popoarele de pe peninsula Balcanică”.
La nunțile din Iași, bărbieritul se mai face și l-am filmat: cavalerii de onoare îl bărbieresc pe mire. Organizatoarea citată de Adevărul în 2023 spunea că „bărbieritul mirelui nu se mai organizează ca în trecut”, mirii mergând la persoane specializate ca să fie aranjați. În același reportaj, etnograful Marcel Lutic spunea că „Tradiția nu dispare, devine mai discretă, mai modestă, deoarece inamicul ei este mult mai agresiv”.
Dezgătitul miresei, seara: oglinda dimineții
Dezgătitul miresei este momentul de la petrecere în care nașa scoate voalul de pe capul miresei. Nașa scoate voalul, iar mireasa îl pune pe capul fetei care a prins buchetul. E un obicei pe care îl vedem la aproape toate nunțile: Iustin nu a fost până acum la una fără dezgătit. Un ghid de nuntă din Iași adaugă basmaua pe care nașa o pune în loc, „potrivit tradiției”. Despre ce se mai întâmplă spre finalul serii am scris la furatul miresei.
Gestul pare să fie perechea înhobotării descrise de Marian. După cununie, nuna (nașa) lua hobotul de după grumazul miresei și îl arunca pe două bețișoare verzi ținute de vornicel; acesta se urca pe un scaun, juca hobotul în fața miresei și cânta, apoi încerca să i-l arunce pe cap. Druștele, în picioare în spatele ei, țineau deasupra capului un talger, o apărau cu năframe și „nu lasă nici decum pre vornicel ca s-o înhobote” până nu primeau un dar. La nunțile de azi a rămas din toată scena doar gestul nașei, care seara ia voalul de pe capul miresei.
Dimineața nunții pe cameră: orele și ce pregătiți
Ajungem la mireasă pe la 10–11 și facem pregătirile acolo, apoi plecăm spre biserică. Mirele se pregătește înainte sau după mireasă, după cum se îmbracă în același loc sau în locuri separate. Dacă sunt locuri separate, spuneți-ne din timp.
Dimineața se încurcă, cel mai des, din două motive: întârzierile și prea mulți oameni în cameră. Le spunem mirilor să aibă pregătite hainele (costumul și rochia), accesoriile și parfumul, iar în general sunt receptivi. Pașii de organizare, de la dată la ultima săptămână, sunt în ghidul de organizare a nunții, iar restul obiceiurilor din Moldova, în ghidul tradițiilor de nuntă.
Întrebări frecvente despre gătitul miresei și bărbieritul mirelui
Ce este gătitul miresei?
Pregătirea miresei în dimineața nunții, făcută de femeile apropiate: pieptănatul, rochia, voalul și coronița. Simion Florea Marian o descria în 1890 cu druștele și neamurile apropiate adunate „desdimineață” la mireasă, ca s-o gătească „cum se cade unei împărătese”.
Cine pune voalul miresei?
Nașa. La nunțile noastre, domnișoarele de onoare o îmbracă pe mireasă, iar nașa îi pune voalul.
Ce se cântă la gătitul miresei?
Tradițional, cântece de despărțire și de jale, cântate de fete și de femeile înrudite, ca „Copilă din doi părinți, / La ce te măriți?”, cântec cules de Marian în Bucovina. Azi lăutarii vin dimineața cam la 4 din 10 nunți din Iași; în rest se pune o boxă.
Ce este bărbieritul mirelui?
Rasul ritual al mirelui în dimineața nunții, numit azi și gătitul mirelui, făcut de un flăcău din alai, pe cântece despre pierderea libertății de holtei. La nunțile din Iași la care l-am filmat, îl fac cavalerii de onoare.
Ce este dezgătitul miresei?
Momentul de la petrecere în care nașa scoate voalul de pe capul miresei. Apoi mireasa îl pune pe capul fetei care a prins buchetul. Pare să fie perechea înhobotării descrise de Marian după cununie, când vornicelul încerca să-i arunce miresei hobotul pe cap.
Unde se gătește mireasa azi?
La nunțile din Iași la care lucrăm, 7 din 10 mirese se îmbracă acasă, la părinți. Un reportaj Adevărul de la un târg de nunți din Iași, din 2023, descria și varianta din cameră de hotel, doar cu nașii, părinții, domnișoarele și cavalerii de onoare.
Sursele acestui articol
Citatele și detaliile istorice vin din sursele de mai jos, deschise și verificate cuvânt cu cuvânt în octombrie 2026. Observațiile despre nunțile din Iași sunt ale noastre, din interviul cu Iustin din 21 octombrie 2026.
- Simion Florea Marian, „Nunta la români. Studiu istorico-etnografic comparativ” (București, 1890; scan complet în repozitoriul Universității Ovidius din Constanța): druștele, p. 231; cântecele de la pieptănat, p. 285; „Bărbieritul”, p. 301–308; „Gătirea”, p. 379–381; „Înhobotarea”, p. 531–533.
- Adevărul, „Tot mai mulți români renunță la nunțile tradiționale” (31 iulie 2023): gătitul în cadru intim, bărbieritul care „nu se mai organizează ca în trecut”, etnograful Marcel Lutic.
- BZI, „Ce trebuie să cumpere nașa la nuntă” (14 martie 2025): nașa și voalul, basmaua de la dezgătit.
Dacă nunta e a voastră
Filmăm și fotografiem dimineața nunții de la gătit până la plecarea spre biserică, în același pachet cu restul zilei. Prețul se vede pe loc în configuratorul de ofertă. Pentru dată, folosiți pagina de contact sau dați-ne un semn pe WhatsApp.