Când intri într-o nuntă din Moldova pentru prima dată, pare un șir de momente care se aprind unul după altul: cântec dimineața, lacrimi la genunchii părinților, o horă în fața casei, un dar strigat cu umor spre dimineață. De fapt, nu e dezordine, e o rânduială veche, cu un fir clar. Fiecare obicei spune același lucru în feluri diferite: mirii trec dintr-o etapă a vieții în alta.
Ca fotograf și videograf de nuntă din Iași, trecem prin secvența asta de zeci de ori pe an. O vedem din interior, cu camera pe umăr, exact acolo unde se întâmplă. Așa că am adunat mai jos obiceiurile în ordinea reală a zilei, ce înseamnă fiecare și, pentru că asta e meseria noastră, cum arată pe cameră. Multe dintre ele sunt consemnate încă din secolul al XIX-lea de folcloristul Simion Florea Marian, în monografia „Nunta la români" (1890).
Care sunt tradițiile de nuntă din Moldova și în ce ordine se fac?
Principalele obiceiuri, în ordinea zilei, sunt: petitul și logodna (înainte de nuntă), gătitul miresei și cerutul miresei dimineața, iertăciunea cu binecuvântarea părinților, apoi cununia. Seara vin furatul miresei, hora miresei, tăierea tortului, aruncatul buchetului, uneori ruperea turtei și, spre final, darul. Sunt peste zece momente distincte, fiecare cu rolul lui.
Ordinea nu e o lege bătută în cuie. La nunțile de azi din Iași, cuplurile păstrează selectiv ce le e apropiat. Câteva obiceiuri sunt aproape universale (tortul, buchetul, darul), altele revin din motive emoționale (iertăciunea, hora miresei), iar câteva apar mai rar, mai ales când familia le duce mai departe. Firul rămâne același: fiecare moment marchează o trecere, o maturizare, nu o despărțire.
| Obicei | Momentul zilei | Ce simbolizează | Cât de des apare azi |
|---|---|---|---|
| Gătitul miresei | Dimineața, acasă la mireasă | Despărțirea de casa părintească | Des |
| Iertăciunea | Înainte de cununie | Iertarea și binecuvântarea părinților | Foarte des, în revenire |
| Furatul miresei | Seara, la petrecere | Testarea și sărbătorirea legăturii | Frecvent, opțional |
| Hora miresei | Seara / în fața casei | Adio de la statutul de fată; bucuria comunității | Des, în revenire |
| Tăierea tortului | Seara | Prima colaborare a cuplului | Aproape universal |
| Aruncatul buchetului | Seara | Transmiterea norocului | Aproape universal |
| Ruperea turtei | Spre finalul serii | Rodnicie, belșug, generozitate | Rar, „de colecție" |
| Strigarea darului | Spre final | Sprijinul comunității pentru cuplu | Des la sat, plic la oraș |
Cum începe totul: petitul, logodna și gătitul miresei
Înainte de nuntă vin înțelegerile dintre familii. Odinioară, mirele trimitea un staroste, un pețitor dintre rude, să ceară fata printr-o orație solemnă; logodna aducea binecuvântarea ambelor familii și schimbul de inele. Azi, momentele astea s-au comprimat în cererea în căsătorie și în cununia civilă, iar orația pețitorului aproape că a dispărut.
Dimineața nunții începe acasă la mireasă, cu gătitul miresei. Nașa și femeile din familie așază voalul și coronița, iar în vechime se cântau melodii de despărțire de casa părintească, precum „Ia-ți, mireasă, ziua bună". Aceste cântece de jale sunt documentate ca marker moldovenesc de literatura etnografică a lui Simion Florea Marian și de colecțiile Muzeului Etnografic al Moldovei din Iași: frumusețe și melancolie în același cadru.
Cum arată gătitul miresei pe cameră
E momentul nostru preferat de dimineață. Căutăm lumina naturală de la fereastră, cadre-detaliu pe voal, coroniță și mâinile nașei, și reacțiile de pe fața mamei și a miresei. Aici sunetul real face jumătate din emoție: o lavalieră discretă pe mamă sau nașă prinde șoaptele și, când mai există, cântecul. Astea nu se repetă.
Ce este iertăciunea și de ce e cel mai emoționant moment?
Iertăciunea este momentul în care mirii îngenunchează în fața părinților, cer iertare pentru greșeli și primesc binecuvântarea înainte de plecarea la cununie. Adesea apare un colac (pâine împletită, simbol de rodnicie) și lumânări, iar vornicul poate rosti o orație. Obiceiul, cu orațiile lui, e consemnat pe larg în „Nunta la români" a lui Simion Florea Marian.
Simbolic, mirii pleacă „cu binecuvântarea casei" din care vin. Nu e o ruptură, ci o trecere cu voie bună de la părinți. Din experiența noastră, la nunțile pe care le filmăm în Iași, iertăciunea e clar în revenire: chiar și cuplurile care taie multe obiceiuri o păstrează pe aceasta, tocmai pentru încărcătura ei emoțională.
Unghiul foto-video la iertăciune
Coborâm la nivelul mirilor îngenuncheați. Prindem mâinile părinților pe creștet, ochii, lacrima, iar în fundal contextul larg al camerei. Nu vorbim și nu regizăm nimic aici. Lăsăm sunetul real să curgă, cu o lavalieră pe miri sau pe părinte. Un cadru care nu se poate reface a doua oară.
Se mai fură mireasa azi? Furatul miresei la nunțile din Iași
Da, se mai fură, dar cu măsură. Seara, la petrecere, un grup de invitați „fură" discret mireasa din sală; mirele îi descoperă lipsa, iar „răpitorii" cer o răscumpărare înainte s-o înapoieze: bani, un cântec sau o probă amuzantă. E o rudă a cerutului de dimineață, cu miresele false scoase pe rând (o bătrânică, o fetiță) și negocierea veselă.
La rădăcină, jocul testează și sărbătorește legătura mirelui cu mireasa. E comedie pură, dar are miez. Unele cupluri îl elimină din motive de timp sau logistică; altele îl păstrează exact pentru energia lui. Am scris pe larg despre cum se desfășoară, de la cine „fură" până la răscumpărare, în ghidul dedicat furatului miresei.
Cum îl filmăm
Furatul e run-and-gun: cameră pe umăr, prindem fuga din sală și negocierea. La foto mergem pe expresii, pe râs, pe fața mirelui când realizează. E genul de moment în care poziția fixă pierde tot; aici trebuie să fii mobil și cu ochii pe ușă.
Hora miresei: ce simbolizează cercul din fața casei?
Hora miresei este hora colectivă condusă de nași, în fața casei sau pe ringul de la local, în care toți invitații se prind de mâini. Simbolic, e adio de la statutul de fată nemăritată și, în același timp, bucuria părinților pentru căsătoria fiicei. E momentul care unește comunitatea, indiferent de vârstă sau rudenie.
La nunțile moldovenești de azi, hora miresei e printre obiceiurile care revin. Are ceva ce cuplurile caută: adună toți invitații într-un singur cadru, cald și viu. Detaliile despre cine o conduce, ce se cântă și cum se leagă de restul serii sunt în articolul despre hora miresei.
Unghiul pentru horă
Dacă se poate, urcăm: un balcon sau o scară dă forma cercului mult mai bine decât nivelul solului. Altfel, intrăm în mijloc cu un obiectiv larg. În exterior, o dronă prinde cercul întreg de sus. E unul dintre puținele momente în care unghiul de sus schimbă complet povestea cadrului.
Ruperea turtei, tăierea tortului și aruncatul buchetului
Spre finalul serii se leagă trei momente. La ruperea turtei, nașa face de trei ori semnul crucii deasupra capului miresei și rupe pâinea împletită în patru părți, aruncate simbolic în patru direcții, ca urare de belșug și generozitate. E un obicei vechi, documentat de literatura etnografică românească încă din colecțiile lui Simion Florea Marian. Apare mai rar azi, mai ales când familia îl duce mai departe.
Tăierea tortului este prima „colaborare" a cuplului căsătorit: mirii taie împreună prima felie și își dau unul altuia, semn de sprijin reciproc. Imediat după vine aruncatul buchetului: mireasa se așază cu spatele, la câțiva metri de fetele nemăritate, și aruncă buchetul peste umăr. Cea care îl prinde „urmează să se mărite", transmiterea norocului mai departe.
Cum prindem aceste trei momente
La turtă, urmărim gestul nașei și fragmentele în aer. La tort, cele două mâini pe cuțit și reacția mirilor. La buchet, ne așezăm în spatele miresei pentru traiectorie și tragem în rafală, apoi tăiem imediat focusul pe grupul care îl prinde. Trei gesturi scurte care cer sincronizare.
Cum se strigă darul în Moldova?
Strigarea darului este marca Moldovei. Spre finalul petrecerii, un lăutar, un vornic sau chiar nașul „strigă" darurile cu umor, pe rând. Simbolic, e sprijinul comunității pentru startul în viață al cuplului, iar nașul dă de obicei primul și cel mai mult. La oraș, plicul discret a luat locul strigării.
Din experiența noastră, strigarea rezistă mai ales la nunțile cu rădăcini la sat, unde tradiția se păstrează mai aproape de forma veche. În zona Bucovinei, literatura etnografică descrie și „închinatul paharului dulce", unde un om „cu vorbele la el" îi ia pe rând pe nași, socri și invitați să contribuie, în schimbul unui pahar de vin dulce. Cât se dă concret, pe relații, am detaliat în ghidul despre darul de nuntă.
Unghiul foto-video la dar
La dar, vedeta e sunetul: umorul lăutarului sau al vornicului. Punem o lavalieră pe cel care strigă și, la foto, mergem pe reacții, nu pe bani. Nimeni nu vrea plicuri în cadru; toată lumea vrea fața nașului când aude cifra.
Ce obiceiuri păstrează cuplurile din Iași azi?
Tendința reală, așa cum o vedem la nunțile din Iași, e că obiceiurile devin opționale: alese „după cum a învățat familia", nu obligatorii. Tortul, buchetul și darul sunt aproape universale. Iertăciunea și hora miresei revin pentru emoție. Ruperea turtei și legătoarea (schimbarea voalului cu o basma, spre dimineață) apar mai rar, ca momente de colecție pe care le apreciem mult.
Sfatul nostru practic: alegeți-vă din timp obiceiurile pe care le păstrați și scrieți-le. Multe se întâmplă o singură dată și repede, iar noi trebuie să fim deja la locul potrivit. De aceea cerem cuplurilor lista, prin chestionarul nostru, înainte de nuntă. Puteți vedea cum lucrăm pe pagina de servicii foto-video sau puteți afla mai multe despre noi doi pe Despre noi.
Când fixați data, verificați și calendarul: unele perioade de post ortodox limitează cununiile religioase, iar noi le-am pus cap la cap în articolul despre când nu se fac nunți. Iar dacă vreți să vedeți din timp cum se așază bugetul pe toate momentele serii, de la lăutari la tort, aveți planificatorul nostru de nuntă gratuit, fără cont.
Întrebări frecvente despre tradițiile de nuntă din Moldova
În ce ordine se fac obiceiurile de nuntă?
Dimineața, acasă la mireasă: gătitul miresei, cerutul și iertăciunea cu binecuvântarea părinților. Ziua e a cununiei civile și religioase. Seara, la local: furatul miresei, hora, tăierea tortului, aruncatul buchetului, uneori ruperea turtei și, spre final, strigarea darului. Ordinea nu e fixă.
Ce este iertăciunea?
Iertăciunea e momentul în care mirii îngenunchează în fața părinților, cer iertare pentru greșeli și primesc binecuvântarea înainte de plecarea la cununie. Adesea apar un colac și lumânări. Consemnat de folcloristul Simion Florea Marian, e considerat unul dintre cele mai emoționante momente ale zilei și revine puternic la nunțile de azi.
Se mai fură mireasa azi?
Da, dar cu măsură. La petrecere, un grup de invitați „fură" discret mireasa, iar mirele plătește o răscumpărare simbolică: bani, un cântec sau o probă amuzantă. Unele cupluri păstrează jocul pentru energia lui, altele îl elimină din motive de timp sau logistică.
Ce simbolizează ruperea turtei?
Nașa face de trei ori semnul crucii deasupra capului miresei și rupe pâinea împletită în patru părți, aruncate simbolic în patru direcții. Pâinea înseamnă rodnicie și belșug, iar gestul e o urare ca mirii să fie generoși cu cei din jur. E un obicei vechi, documentat de etnografia românească.
Care e diferența dintre tradițiile din Moldova și Republica Moldova?
Obiceiurile se suprapun mult, pentru că vin din același spațiu cultural. În acest ghid vorbim despre Moldova istorică românească, cu Iașiul în centru. Când sursele citează Republica Moldova, elementele de bază (iertăciune, horă, dar strigat) sunt foarte apropiate, cu accente locale în cântece și costume.